Toamna se numarau bobocii......

....SE NUMARAU... Sper sa numar si eu ceva bobocei pana la sfirsitul anotimpului, abia astept sa culeg si eu din roadele muncii mele sa finisez si eu proiectul cu bine si sa mai adaug un boboc la numar!!! Bobocul asta stiu ca mi-a mancat din nervi, el m-a invatat viata.... asa cateodata iti bagi capul in ceva , si ti se pare usor de tot si dupa aia intelegi ca capatul e la o departare de ani.. si ani... Asta e bobocul care m-a invatat sa... invat, am invatat multe... am fost nevoita sa-mi accept un nou trecut, sa mi-l fac al meu si sa cred ca acel trecut a fost si este al meu...
acest boboc, devenit copilul meu pe care il dadacesc de-o haba... m-a invatat ca nu intotdeauna ai drum innapoi, unele decizii sunt facute fara oportunitatea de a lua o alta directie...
m-a invatat sa fiu mai atenta cu astfel de decizii.... m-a invatat sa gandesc innaint de ami baga capul in ceva mare...
m-a invatat sa bat la porti si sa deschid usi, sa fiu insistenta si perseverenta!!!
m-a invatat sa am rabdare.... cand nu mai puteam de nerabdare...
sa joc roluri... sa plang ,sa fiu dura... rece... sa iubesc.. sa stimez.. sa apreciez...
m-a invatat sa... nu am incredere in oameni, m-a invatat sa invat despre ei si sa vad ca putini iti vor fi aproape atunci cand ai nevoie de ajutor... mi-a aratat cat de puternica si cat de mareata este firea Mamei mele, in momentele cand durerea mea o apasa pe ea cu o forta dubla ea a gasit intotdeauna un cuvint de incurajare... cata putere de caracter!!! Mama , te admir!!!
m-a invatat ca Dumnezeu exista si el e unicul care nu te v-a dezamagi!...
sa nu uit mana care mi-a dat o bucatica de piine.... am reintors-o, sunt bucuroasa ca am fost in stare...
sa apreciez orice clipa, timpul e cel mai pretios!!!
m-a invatat ca nu totol se cumpara si se vinde.... banii nu inseamna nimic in unele situatii...
am invatat sa ascult tacerea, muzica sufletului, sa ascult sfaturi si sa iau decizii proprii...
am anvatat sa zic -NU!!!
am invatat sa fac diferenta....
sa desenez paralele.... sa intersectez drumuri.... sa intersectez paralele.....
sa creez!!!
sa zambesc cand doare... pot continua la infinit...
mai invat si acum.... dar ma cam plictisesc, si-mi simt viata atasata prea mult de acest boboc, vreau sa fac mai multe, vreau sa-mi aplic experienta in practica...
nu am uitat , el m-a invatat sa am rabdare!!!
si voi avea rabdare pana la urma....

LA INTERSECTIA PARALELELOR .......: Hurricane Irene and Prince Charming sau God works ...

LA INTERSECTIA PARALELELOR .......: Hurricane Irene and Prince Charming sau God works ...: Sunt semne de sus? Sau sunt eu acea care caut un semn, o indrumare... un sfat asa confuza fiind si nestiind ce decizie ar fi mai buna? si ui...

Hurricane Irene and Prince Charming sau God works in a funny way!!!

Sunt semne de sus? Sau sunt eu acea care caut un semn, o indrumare... un sfat asa confuza fiind si nestiind ce decizie ar fi mai buna? si uite asa tot gandindu-ma mult si fara nici un rezultat era sa ma mai las asa dusa de valurile vietii, de aceeasi rutina de zi cu zi.... daca Dumnezeu nu venea cu o furtuna, bine ca nu a venit el cu furtuna pictata de teleposturile si radiostatiile americane, ca parea ingrozitor de tot... credeai ca vine sfarsitul lumii cand ii auzeai... in fine a adus Domnul ce-o putut si ce-o crezut el ca putem noi cei de-aici indura... a programat si ziua evacuarii 26 august... ziua primei intalniri cu "printul Charming" deci ziua aniversarii mele de un an, un an in urma insa aceeasi zi se astepta un tornado... s-a dovedit a fi o zi foarte si foarte speciala... si nici tornodo nu am mai vazut... el insa mi-a ramas in suflet un erou ce mi-a salvat viata , vorbind figurativ...
deci anul acesta am fost testati din nou.... asa aruncati unul intr-un colt altul in altul... fara nici un semn de a ne ingrijora prea mult unul de viata celuilalt, se parea ca nu mai exista nici un drum innapoi... nu se mai putea reintoarce ceea ce a fost intemeiat cu un an in urma... si uite ca asa cum se intampla doar in carti si filme... apare acela care nu te asteptai la momentul cel mai potrivit... l-o adus furtuna... l-am lasat cu viata mea in miinile lui din nou si s-a ispravit de minune... cele 3 zile pe care le-am primit de la Dumnezeu pentru a-mi pune viata personala cat de cat la punct... si-au indeplinit functia, am inteles multe, furtuna din sufletul meu s-a potolit si ea... sunt linistita si soarele imi lumineaza mai zambaret decat innainte... Si cred ca Dumnezeu a dorit asa sa fie... ca daca ne uitam putin mai in urma... inepand cu ziua de 18 august si cam vreo saptamana de-acolo... am programat acel timp sa-mi fac eu ordine singura prin viata mea personala... ca cam am ramas in urma la acel capitol lasandu-ma coplesita cu cap si picioare in viata profesionala.... am lucrat mult am oferit sanse mai multor .... si nu a reusit nici unul sa-mi cuceresca inima.... abia ma pregateam sa-l las pe unul mai aproape... dar nu puteam merge in potriva planului celui de sus... ca el stie totul.. si are un plan pentru fiecare, si daca e necesar s-o aduca pe Irene, sau Maria sau Caterina sau alte furtuni... o sa le aduca ca se te opresca din drumul gresit , ca sa-ti rastoarne planurile si sa faca asa cum crede el ca e mai bine... Ma bucur mult ca nu am ramas abandonata si El mi-a purtat de grija!!! Cred cu toata inima ca nu a fost o simpla coincidenta, cred ferm ca a fost planul lui sa-mi arate cine e Printul si Eroul vietii mele!!!!
Sper mult sa nu devie o dezamagire....chiar daca e , v-a ramane o poveste frumoasa in inima mea..